RSS Feed

Viața e o călătorie

vezi toate articolele de
09 Jun 2016 la 22:14 57 comentarii 907 vizualizari.

M-am așezat cuminte, puțin gârbovită, dar foarte puțin, insesizabil chiar, pe fotoliul din Cărturești. Mi-am luat o carte, fir-ar ea să fie de carte, că mai bine puneam mâna pe un album foto cu modă, cu rețete, sau cu podgorii celebre din toată lumea. Dar nu, eu am ales ‘Diana cu Vanilie’, cartea Dianei Sorescu, fosta mea colegă de la Unica, furată de Dumnezeu dintre noi, acum 3 ani când avea, biata de ea, 26 de ani. Ce porcărie! Viața nu cartea. O mai citisem o dată, mi-a făcut rău fizic, dar masochismul din mine a reacționat brusc și a vrut un repetir. Și-așa cuminte cum mă aflam, puțin mai gârbovită decât inițial, cu ochii pe gândurile intime ale Dianei, mi-am frunzărit viața din ultimii ani. M-am îngrozit. M-am văzut ca pe-un tren din vechea generație, un mărfar ruginit, ce gonește ca nebunul pe coclauri, face stații în gări care nu i se potrivesc, oprește la ia-mă nene pentru toți ciudații, are vagoane pline cu bulendre și maglavaisuri inutile, și gonește, gonește orbește ca nebunul, fără să știe încotro anume. Momentan stația unde m-am oprit se numește C&A. A fost o gară spontană, apărută brusc la orizont, fără alte halte ajutătoare. Din presă, ziare și reviste, am poposit într-un magazin al acestui retailer olandez, care mi-a inspirat ceva mai multă încredere decât media ciudățenilor între care ne trăim viața. Am pus pixul și tastatura deoparte și-am zis, ce-ar fi să-mi fac o gară nouă? E un alt gen de muncă. Și brusc m-am pomenit plimbând amețită umerașe cu haine, aranjându-le pe culori, nuanțe, texturi, teme. Treaba într-un magazin de haine nu e deloc funny cum e shoppingul într-un magazin de haine. Trebuie să-ți arăt cele mai mișto chestii, sau nu, trebuie să te fac să le vezi… Să te scot din lumea ta și să te bag în lumea magazinului. Puzderie și maldăre interminabile de haine, teancuri și standere, fără număr, toate înșirate, apoi aranjate, sortate, mutate, și iarăși de la capăt într-un carusel de du-te vino continuu. Ce industrie ciudată! Ce diferit arată totul când te uiți după cortină… sper ca mărfarul meu să nu oprească vreodată într-o cofetărie ca să mă facă să privesc cu ochi critic ciocolata, așa cum am început să privesc hainele.
Mă gândesc la cei care se plimbă pe șina vieții cu un ultrasofisticat intercity, cu viteză amețitoare, cu mijloace moderne, gadgeturi simandicoase și limbaj modern-minimal. Nici n-au timp să vadă ce se întâmplă dincolo de ferestre. Și poate n-au gări… au doar o goană nebună înainte, mereu înainte, mereu în viteză, cu ambiții imense, gânduri puține, teorii pragmatice despre viață și succes. Succesul lor e însăși goana. Și eu, cu C&A-ul meu, cu haltele mele dificile, cu oamenii de la ia-mă nene care-mi încetinesc drumul, cu privirile iscoditoare care mă urmăresc, cu umerașele pe care le așez cu fața spre onoratul public, pentru ca totul să pară atât de simplu și curat… Mărfarul meu n-a fost din lotul acela care să se oprească într-o stație și acolo să rămână. Mărfarul meu e călător, are pașaportul plin cu vize. Mărfarul meu zici că-i un pictor boem care pictează câte-o femeie frumoasă în fiecare tavernă unde poposește. O adulmecă, o pipăie, o consumă, o pictează, și-apoi își vede de drum. Închid cu tristețe cartea, și îmi doresc ca staționarea mea pe peroanele gărilor să fie mai lungă… dar vezi tu…caut genul ăla de oameni alături de care poți călători o viață. Iar gările mele sunt pline cu personaje pestrițe, ca la iarmaroc. Cu saltimbanci și actori de pantomimă care mimează sentimentele, cu maimuțe cățărătoare, cu vulpi și hiene, cu șerpi și cameleoni. Gara mea e cumva circul?

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


57 comments

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Vise cu toptanul. Așteptări cu nemiluita. Aripi, câte-un kilometru fiecare. Rănite la primul zbor mai abrupt. Micșorate 10 metri. Speranțe efervescente. Teatru. Actriță. Măști pe scenă. Măști pe stradă. Vise aruncate la tomberon. Tăiat din aripi încă cinci metri. Audiții. Castinguri. Iar speranțe. Dezamăgiri. Nu sunt înaltă. N-am cu ce umple decolteul. Strânse speranțele de pe jos, una câte una, puse în sertar. Aripi micșorate încă cinci metri. Zbor mai lin și mai precaut. Căutat jumătatea lipsă. Găsit. Făcut copil. Smulse pene din aripi, făcut cuib copil. Cald și pufos. Drum nou. Proaspăt. Neumblat. Pierdut meserie. Găsitorului recompensă. Liniște. Umplut pagini cu cuvinte. Publicate. Citite. Măgulită. Regenerare aripi 10 metri. Zbor plăcut în aer străin. Orbecăială printre fraze. Not my territory. Ambiția cât casa. Teatrul, închis în sertarul de deasupra speranțelor. Ferecate. O nouă provocare. Intrigant de plăcut. Cuvintele ies din ce în ce mai repede. Capătă sens. Iau formă. Plutesc. Prind viață. O nouă meserie. Aripile deschise maiestuos, în total 3 kilometri. Ce studii ai? Ah, nu esti jurnalist? Sorry. Zbor frânt. Jigniri. Insulte. Mai nou, actrițele scriu? Aripi de potârniche uitată în ploaie și frig. Vezi-ți de meseria ta și lasă scrisul. Pornit agale pe jos. Bătut la uși noi și moderne. Din tâmplărie pvc cu termopan. Așezat cuminte oriunde sunt pusă. Plimbat hârtii. Du-le sus. Nu, mai bine jos.  Putregai în relațiile dintre oameni. Interviu Cărtărescu. Simplu și dureros de firesc. Redescoperit sertarul cu speranțe. Sub cel cu teatrul. Pornit la drum. Colegi răi. Vicleni. Deschis sertarul meseriei și pusă masca nr. 315. Cea a ipocriziei. Apoi  nr. 64: Nepăsarea. Jonglat cu măștile meseriei după bunul plac. Conștientă. Ultimul tren. Singura șansă rămasă. Obosită. Slalom printre hiene. Recunoscut din măști. Unele level up.  Aripi împietrite. Un bebe.  Descătușată. Liberă. Fericită. Sens nou vieții. Mai puțină încleștare. Relaxare. Redescoperit matrice meserie. Mulțumesc asemenea. Seva și curajul? Din cuib.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!